Comunicarea wireless optică (OWC) este o formă de comunicare optică în care semnalele sunt transmise folosind lumină vizibilă, infraroșu (IR) sau ultraviolete (UV).
Sistemele OWC care funcționează la lungimi de undă vizibile (390 - 750 nm) sunt adesea denumite comunicare de lumină vizibilă (VLC). Sistemele VLC profită de diode cu emisie de lumină (LED-uri) și pot pulsa la viteze foarte mari, fără efecte notabile asupra producției de iluminare și a ochiului uman. VLC poate fi utilizat într -o gamă largă de aplicații, inclusiv LAN wireless, LAN personal wireless și rețele de vehicule. Pe de altă parte, sistemele OWC punct-la-punct bazate pe sol, cunoscute și sub denumirea de sisteme Optics Space Free Space (FSO), funcționează la frecvențe cu infraroșu aproape (750-1600 nm). Aceste sisteme folosesc de obicei emițători laser și oferă legături transparente de protocol rentabil cu rate mari de date (adică 10 Gbit/s pe lungime de undă) și oferă o soluție potențială pentru blocajele de retragere. Interesul pentru comunicarea ultravioletă (UVC) este, de asemenea, în creștere din cauza progreselor recente în surse/detectoare de lumină în stare solidă care funcționează în spectrul UV-orb de soare (200-280 nm). În această așa-numită bandă ultravioletă profundă, radiațiile solare sunt neglijabile la nivelul solului, ceea ce face posibilă proiectarea unui detector de contorizare a fotonilor cu un receptor de câmp larg care crește energia primită fără a adăuga zgomot suplimentar de fundal.
De zeci de ani, interesul pentru comunicațiile wireless optice a fost limitat în principal la aplicațiile militare clandestine și aplicațiile spațiale, inclusiv legăturile intersatellite și spațiu profund. Până în prezent, penetrarea pe piață în masă a OWC a fost limitată, dar IRDA este o soluție de transmisie wireless de mare succes.
De la interconectarea optică în circuitele integrate până la legăturile de interbuiliere în aer liber până la comunicațiile prin satelit, variantele de comunicare wireless optică pot fi utilizate într -o mare varietate de aplicații de comunicare.
Comunicarea wireless optică poate fi împărțită în cinci categorii în funcție de intervalul de transmisie:
1. distanțe super scurte
Comunicare de schimb în pachete cu mai multe chipuri stivuite și strânse.
2. distanțe scurte
În standardul IEEE 802.15.7, comunicarea subacvatică în cadrul aplicațiilor Wireless Body Local Area Network (WBAN) și a aplicațiilor Wireless Personal Local Area Rețele (WPAN).
3. Gama medie
IR interior și comunicare de lumină vizibilă (VLC) pentru rețelele de zonă locală wireless (WLAN), precum și comunicarea vehiculului la vehicul și a vehiculului la infrastructură.
Pasul 4: telecomandă
Conectivitatea de întrerupere, cunoscută și sub denumirea de comunicare optică a spațiului liber (FSO).
5. Distanță suplimentară
Comunicarea cu laser în spațiu, în special pentru legăturile dintre sateliți și înființarea constelațiilor prin satelit.
Timpul post: 01-2023 iunie